AMORC Presentation Romanian

Simbolul

O cruce aurită având un trandafir roșu în centru. Crucea reprezintă corpul uman iar trandafirul înflorind simbolizează sufletul în procesul său de evoluție.

Natura

Mișcare internațională filozofică, inițiatică și tradițională, non-sectară, non-religioasă, apolitică și deschisă în egală măsură bărbaților şi femeilor, fără deosebire de rasă, religie sau poziție socială.

Scopul

Perpetuarea învățăturilor filozofice care au fost adoptate de către Roza-Crucieni de-a lungul secolelor. Aceste învățături se referă la misterele universului, ale naturii și ale omului însuși.

Originea tradiţională

Tradiția rozacruciană provine din Școlile de Mistere ale Egiptului antic, din timpul dinastiei a XVIII-a, cu aproximativ 1500 de ani înainte de era creștină. În aceste școli, a căror existență este acum recunoscută de majoritatea istoricilor și egiptologilor, Inițiații se întâlneau cu scopul de a studia misterele Creației – de unde vine și cuvântul „misticism”, ceea ce înseamnă literalmente „studiu al misterelor”. De-a lungul timpului, acest studiu a dat naștere unei gnoze care s-a transmis în continuare în Grecia antică, în Imperiul Roman și în Europa medievală pentru a fi, în sfârșit, preluată de Roza-Crucienii din secolul al XVII-lea.

Originea istorică

Pe plan pur istoric, în 1623 Roza-Crucienii au părăsit anonimatul lor și s-au făcut cunoscuți în Franța prin intermediul unei placarde afișate pe străzile din Paris: „Noi, Delegați ai Colegiului principal al Roza-Crucii, facem un sejur vizibil și invizibil în acest oraș…”. Cu câțiva ani mai înainte, ei au pus în circulație trei Manifeste destinate gânditorilor acelor vremuri: „Fama Fraternitatis” (1614), „Confessio Fraternitatis” (1615) și „Nunta Chimică a lui Christian Rosenkreutz” (1616). În martie 2001, A.M.O.R.C. a publicat un al patrulea Manifest: „Positio Fraternitatis Rosae Crucis”, urmat de un altul în 2014: „Appellatio Fraternitatis Rosae Crucis”. În secolul al XVIII-lea, a existat o legătură strânsă între Roza-Cruce și Francmasonerie, dar aceste două organizații sunt acum pe deplin independente. De la începutul secolului al XX-lea, A.M.O.R.C. susține Ordinul Martinist Tradițional, mișcare ce provine de la filozoful francez Louis-Claude de Saint Martin (1743-1803).

Reapariţia

În 1909, Harvey Spencer Lewis (1883-1939), ezoterist american care se interesa de mai mulți ani de rozacrucianism, s-a dus la Toulouse pentru a se întâlni cu Roza-Crucienii din Franța, unde Ordinul era aproape adormit. Ei l-au inițiat și i-au încredințat misiunea de a reactiva Ordinul în Statele Unite, în scopul de a-l reintroduce în Europa atunci când condițiile ar fi mai favorabile (spectrul Primului Război mondial începea să se schițeze). Harvey Spencer Lewis și-a îndeplinit misiunea și i-a dat Ordinului numele de „Antiquus Mysticusque Ordo Rosae Crucis” (Anticul și Mistic Ordin al Roza-Crucii), punând astfel în evidență originile sale istorice și tradiționale. După cel de-al Doilea Război mondial, A.M.O.R.C. s-a răspândit treptat în întreaga lume.

Structura actuală

În prezent, A.M.O.R.C. se extinde în întreaga lume. Acesta cuprinde numeroase jurisdicții, fiecare acoperind – dincolo de frontiere – toate țările cu aceeași limbă. Astfel, există jurisdicții de limbă engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană, greacă, rusă, limbi scandinave, japoneză etc. Sediul fiecărei jurisdicții, denumit în mod tradițional „Mare Lojă”, este condus de un Mare Maestru ales pentru un termen de cinci ani, care poate fi înnoit. În ansamblul său, Ordinul este supervizat de un Consiliu Suprem compus din Marii Maeștri ai tuturor jurisdicțiilor și care este plasat sub președinția Imperatorului, ales de asemenea pentru un termen de cinci ani, care poate fi înnoit. (Termenul „Imperator”, care era deja folosit în secolul al XVIII-lea, provine din expresia latină „Imperare sibi”, care înseamnă „Stăpânire de sine”).

Învăţăturile

Până în 1909, învăţăturile rozacruciene erau transmise doar pe cale orală şi în locuri păstrate în secret. Acesta este motivul pentru care Ordinul a fost considerat odinioară ca fiind o societate secretă. De atunci, aceste învăţături au fost realizate şi în scris, iar acum sunt prezentate sub formă de monografii, care sunt trimise membrilor Ordinului în fiecare lună, sau pot fi accesate prin intermediul internetului. Învăţăturile sunt împărţite în douăsprezece grade, fiecare dintre ele fiind dedicat studiului unor teme filozofice şi mistice importante: natura Divinului, originea universului, structura materiei, conceptele de timp şi spaţiu, legile vieţii, scopul evoluţiei, sufletul uman şi atributele sale, fazele conştiinţei, fenomenele psihice, misterele morţii, ale vieţii de dincolo şi ale reincarnării, simbolismul tradiţional… De asemenea, aceste învăţături conţin o serie de experienţe dedicate însuşirii tehnicilor de bază privind misticismul, precum: relaxarea, concentraţia, crearea mentală, meditaţia, alchimia spirituală.

Întâlnirile fraterne

Pe lângă învățăturile scrise pe care Rozacrucienii le studiază în casele lor, cei care doresc se pot reuni în Loji unde se desfășoară activități colective. Scopul acestor întâlniri este de a permite fiecăruia schimbul liber de idei pe subiecte culturale și filozofice. În aceste locuri sunt de asemenea transmise inițierile rozacruciene care, chiar dacă nu sunt obligatorii, sunt totuși recomandate din cauza interesului lor spiritual. Subliniem de asemenea faptul că A.M.O.R.C. realizează cu regularitate convenții unde membrii săi pot să se întâlnească la nivel regional, național, internațional sau mondial. Indiferent de amploarea acestora, toate servesc drept cadru pentru activități mistice și fraterne.

Personajele celebre

În secolele trecute, mulți oameni celebri au fost membri ai Ordinului Roza-Cruce sau au fost în contact cu acesta. Printre ei: Paracelsus (1493-1541), Francis Bacon (1561-1626), Michael Maier (1568-1622), Robert Fludd (1574-1637), Jacob Böhme (1575-1624), Comenius (1592-1670), René Descartes (1596-1650), Elias Ashmole (1617-1692), Baruch Spinoza (1632-1677), Isaac Newton (1642-1727), Wilhelm Leibniz (1646-1716), Benjamin Franklin (1706-1790), Contele de Saint-Germain (1696?-1784), Cagliostro (1743-1795), Michael Faraday (1791-1867), Joséphin Péladan (1858-1918), Claude Debussy (1862-1918), Marie Corelli (1864-1924), Papus (1865-1916), Érik Satie (1866-1925), François Jollivet-Castelot (1868-1937), Nicolas Roerich (1874-1947), Édith Piaf (1915-1963), Yves Klein (1928-1962) etc. În prezent, A.M.O.R.C. are în continuare în rândul membrilor săi gânditori, oameni de știință și artiști de renume, dar ei își păstrează de obicei anonimatul.